Lacrima stejarului – Simona Tănăsescu – review

  “Există multe simboluri interesante în această carte, pe care cititorii cu siguranță le vor descifra, captivați de o poveste în care ficțiunea se împletește cu adevărul.
O poveste nespusă încă a Sfântului Graal, o varianta „exclusivistă” a modului cum a luat naștere primul vampir, James un personaj al prezentului, dar care l-a cunoscut pe Isus și a asistat chiar la răstignirea Lui pe cruce, moment văzut și povestit cu emoția copilului de atunci, un drum construit al fiolei aflate la Brugges, în Belgia, prin istoria reală, sunt numai câteva elemente ce te fac să te întrebi – unde este de fapt adevărul!? Cât la sută este ficțiune și cât la sută adevăr?
 Romanul are mister, are iubire, acțiune alertă, are happy-end, căci, așa cum mulți știu deja, fiola cu Sângele Sfânt… a fost salvată, și ea se află în siguranță la Bazilica Saint-Sang din Bruges!”

  Mărturisesc că eram curioasă, deși puțin reticentă față de cartea Simonei Tănăsescu.  Îmi spusese după ce a scris-o câte ceva: metamorf, druid, zeiță, vampir, toată gama de personaje fantasy pe care eu de obicei o evit. Doar că am avut o mare surpriză, cartea m-a prins și m-a ținut așa până la finele poveștii.

   Motivul central al acesteia este fiola cu sângele lui Isus de la Biserica Sfântul Sânge din Bruges. Pe lângă o poveste și un periplu de-a lungul veacurilor, relicva este printre puținele acceptate fără rezerve de Biserica Catolică. Modul cum au ajuns picăturile de sânge în fiolă și parcursul istoric al acesteia sunt impresionante. De-a lungul secolelor forțele binelui au păzit fiola de forțele răului, iar personajele cărții sunt exponenții acestora.

  Am să încep cu forțele răului ale căror exponenți erau Akanta, o vampiriță puțin atipică basmelor despre vampiri și Niam Brody, vrăjitorul, personificat de un profesor universitar. Cu vrăjile lui,  Niam reușise să facă în așa fel ca neamul Akantei să poată trăi și în lumină, dar asta îi slăbește puterile și mușcătura ei nu mai e mortală, mai mult se hrănește cu sânge animal. Asta și faptul că nu-l putea domina pe James, așa cum o făcea cu Niam, o determină să vrea și mai mult fiola, convinsă că-i va conferi puteri foarte mari și dominația lumii. Niam, cu toată puterea și arta lui, își vanduse sufletul Akantei căreia îi era supus cu totul. Orgoliile lui rabufneau doar în prezența celor pe care-i credea mai slabi și pe care-i trata cu cruzime.

  De partea binelui James Sinclair, dintotdeauna păzitorul fiolei, un nemuritor cu sentimente puternice, care reușește să-i țină piept Akantei.  Era ajutat de oamenii care lucrau cu el și pentru el, de Skip druidul care-l învăța și proteja ca pe un fiu, și de episcopul Bisericii Catolice din Bruges și mai apoi din micul orășel Mistletoe. Adusese fiola aici din cauza atentatelor teroriste din Bruges. James se ocupă în lumea reală de afaceri imobiliare, este un tip aparent vesel și petrecăreț, dar asta era doar fațadă. În realitate era deschis doar cu cei dragi lui, păstrând rezerve față de alții. În imobilul în care se mută e vecin cu Kaya, o fată frumoasă, deșteaptă care lucrează la editura din orășel.

  Aici locuise bunica ei pe care Kaya o iubea foarte mult, așa că hotărâse să se stabilească în Mistletoe, singurul loc pe care-l simțea acasă. Părinții ei, doi arheologi renumiți, erau veșnic plecați pe un sit arheologic. Kaya era mulțumită la editură, muncea mult, dar cu plăcere, traducea mai ales cărțile lui Calavera un ocultist  renumit.

  Când era liberă ieșea la petreceri cu cele trei prietene ale ei. La ultima ieșire, chiar de Halloween, hotărăsc toate patru să facă o vrajă, folosind incantația tradusă de Kaya din ultimul roman al lui Calavera la care lucra.

Și de aici începe povestea…

   În aceași zi Kaya rămâne fără serviciu, șefii ei susțineau că din toate fișierele dispăruse manuscrisul lui Calavera, și chiar dacă nu era vinovată ea a fost pionul sacrificat. Mai mult povestea o urmărea oriunde voia să se angajeze. Vecinul ei, un bătrânel cu care se înțelegea bine, moare subit, un tip pe care-l cunoaște în bar îi fură economiile, iar lângă ea se mută un vecin gălăgios și infatuat.

  Suficient pentru a o bulversa. Cu tot  suportul prietenelor, Kaya se simte din ce în ce mai rău și mai distrusă. O petrecere dată de James o determină să riposteze, bate la ușa lui, dar în timp ce ei se ceartă apar Akanta și Niam. În interacțiunea tensionată Kaya este rănită de vampirită, i se face rău și ajunge la spital.  James este șocat pentru că-și dă seama că după atâtea sute de ani este îndrăgostit cu adevărat prima dată.

  În momentele grele Kaya murmura o poezioară pe care bunica ei i-o recita mereu seara. Auzind-o James își dă seama că ea este mai mult decât pare, chiar dacă încă nu conștientizează asta.

  După salvarea din mina în care o închisese Akanta, James o duce la Skip, druidul înțelept, care o ajută să afle și să înțeleagă ce putere are ca urmașă a Gaiei, mama pământului.

Și de aici începe lupta ei alături de James, Skip și prietenii lor pentru a-i învinge pe Akanta, Niam și forțele răului.

  Urmează alte întâmplări, urmăriri, o poveste de dragoste, ură, trădare, victime colaterale, totul doar din dorința de putere absolută.

  James îi povestește  viața lui de mic copil și parcursul de-a lungul istoriei, de la momentul când îl cunoaște pe Isus, de ce este adoptat de Iosif, cum ajunge însemnat cu semnul sfânt, parcursul  lui de păzitor al fiolei fiind strâns legat de țările, împărățiile, bisericile în care ajunge aceasta. Acum este prima dată când esta așa deschis și apropiat de cineva, și-și dă seama că  sufletul lui pereche, parte a unui întreg este Kaya.

Vor reuși să apere fiola?

Va fi dragostea lor suficient de puternică să învingă forțele răului?

Vor reuși să-și salveze prietenii  și pe ei înșiși?

  Veți afla totul citind cartea, în care pe lângă povestea de dragoste, pe lângă aventuri veți parcurge pagini de istorie, religie, legende romane, celtice-irlandeze, profețiile lui Nostradamus, mistere oculte.

   Însăși alcătuirea cărții pare un mister. Fiecare capitol începe cu câteva rânduri în care autoarea definește un sentiment, un crez, un concept, ca într-un mic eseu filozofic. Urmează apoi câteva pagini de poveste îmbinate armonios cu prologul.

La un momentdat te întrebi cu uimire dacă a fost mai întâi prologul sau povestea.

  Cartea Simonei pare o poveste frumoasă, dar nu e numai atât, este o îmbinare armonioasă de cunoaștere și sentimente legate de un fir călăuzitor “IUBIREA”.

  Un mare plus este și partea vizuală: coperta superbă care ea însăși pare o cheie a misterului și desenele reușite  care preced fiecare capitol.

Arcidalia Ghenof

Carte disponibilă pe pagina autoarei